ianuarie 2009
Arhivă Lunară
ianuarie 28, 2009
Asta seara in 323.
Trei tipi la vreo 23-24 de ani inconjoara un batranel, in autobuz. Batranelul are fata rotunda si ochii mari, este proaspat ras, are o aluna pe obrazul stang si la gat are infasurat cu grija un fular cadrilat, gri.
Unul dintre cei trei baieti, cel care sta cu spatele catre mine, cu o gluga pe cap, intreaba:
-Tataie, cati ani ai mata?
- Pai tu cat crezi ca am?
Un alt baiat, brunet, grasut, spune zambind:
- Saisezici si patru.
Mosulica, zambind amar, ii raspunde:
-As mai vrea eu sa am atat. Mai pune.
Baiatul pluseaza:
- Da’ cat sa ai, bre? Saptezeci si patru?
- Saptezeci si opt ai, bre. Saptezeci si opt, saptezeci si noua, pe acolo
-Ehe, pai ia fa si tu socoteala, cat e din ’31 pana acum?, spune mosulica, fara sa ii dea atentie celui de-al doilea.
- Saptezeci si opt.
-Pai vezi?
- Te tii bine, tataie. Altii, la varsta lu’ mata,sunt morti deja.
Mosulica da din cap meditativ: Pai nu o sa murim toti? Ce, crezi ca tu o sa ajungi nemuritor?
Baiatul grasut adauga:
- O sa murim de foame.
Tipul cu gluga se arata interesat de viata mosului simpatic:
- Ai muncit, tataie? Ca pari ca ai fost inginer la viata lu’ mata…
Mosul zambeste si il lamureste:
-Eh, am fost inginer… Am fost de la ucenic pana la maistru. Toata viata am muncit.
-Pai, bre, ai fost tare, daca te-a facut maestru, spune baiatul grasut.
Cu o mana in buzunar, al carei cot imi intra mie in stomac, grasutul se misca de pe un picior pe altul si adauga:
- Si noi muncim, tataie. La vioara, la saxofon… Numai ca noi, la varsta lu’ mata nu o sa avem palmele batatorite, ci degetele.
Mosulica, zambeste intelegator si zice:
-Pai, lasati mai baieti, ce, asta nu e munca? Toti trebuie sa muncim cumva. Sa fiti sanatosi.
Urmeaza o discutie despre Ceausescu, Basescu si Vanghelie. Paradoxal, cel care afirma ca era mai bine pe vremea lu’ Ceausescu este baiatul cu gluga. Batranelul zambeste cand si cand si completeaza ce spun baietii. Intre statia de la Piata Progresu si cea de la Toporasi, baiatul cu gluga intreaba:
- Tataie, te superi ca glumim cu mata? Ca daca te superi, nu mai facem. Ca nu e frumos sa glumim cu oamenii batrani.
-Glumiti mai baieti, ca … De ce sa ma supar?
Grasutul rade deplasat, iar baiatul cu gluga continua interogatoriul:
-Bre, da’ cu femeile …?
-Hehe, la varsta mea cu femei? Ce intrebare e asta?
-Ai pus sculele in pod, bre?
- Pai?!
La statia Toporasi, batranelul se da jos, iar cei trei baieti se aseaza pe scaune. Sunt seriosi, cumva pe ganduri. Din spatele autobuzului, o melodie arabeasca razbate ironic.
ianuarie 26, 2009
… Ceausescu ar mai fi trait, astazi ar fi implinit 91 de ani.
Am 26 de ani, sunt casatorita si am trei plozi cu muci la nas, care se tin de fusta mea la sase dimineata, cand ma grabesc sa plec la munca, la Fabrica de Textile si Confectii Dunareana Giurgiu.
Ma flenduresc grabita prin fabrica cu un carut plin de batiste si camasi.
Pe la pranz, niste baieti simpatici de la Serviciile Secrete ma cauta, sa ma convinga sa spun cine si cat se fura din fabrica si ce colege de munca au mai facut avorturi in ultima perioada.
Seara, ascund in chiloti doi metri de diftina si cinci batiste si parasesc fabrica, grabita sa ajung acasa, la cei trei plozi, sa le sterg mucii de la nas.
In week-end, impreuna cu sotul meu, mergem sa bem o halba de bere la restaurantul “Patru Pietre” de pe soseaua Oinac.
De luni o luam de la capat. Copilul cel mare sta la coada, la Alimentara, eu fur batiste in chiloti, sotul lucreaza in schimbul treila I.C.M.U.G., iar colegele de munca se fut si avorteaza in draci, fara stirea Securitatii. Un var a fugit din tara, traversand Dunarea pe o camera de tractor.
Hai ma, ca era mai misto atunci, sa mor eu!
Asa ar fi aratat viata mea daca oamenii aia nu ar fi murit in ’89.
Restul e istorie.
P.S. La cererea cititorilor care se exprima pe mess, acest post devine leapsa si se duce la Lorena Lupu si Jock . Am zis.
ianuarie 25, 2009
Aseara, am vazut in statia de metrou Piata Romana, pe un perete, scris cu o carioca neagra Rromania.
In drum spre casa am meditat profund asupra acestui aspect. Mi se pare mai potrivit Rromanelia.
Pe Tunsu Petre, politistii tocmai ridicase un tip la vreo 20-22 de ani. Avea geaca maro din piele, spranecenele impreunate si stras in ureche. Isi rodea unghiile in masina politiei.
Pe strada mea se auzea in surdina “Tu daca pleci, eu cui raman, cui am sa raman?…”.
Aveam noroii pe tenesi, baga-mi-as!
ianuarie 23, 2009
ianuarie 22, 2009
Posted by simonarrr under
Nonclasificat [16] Comments
ianuarie 20, 2009
Asta seara, pe strada Ilie Dumitrescu, doua fete la vreo 15 ani se indreptau catre Tunsu Petre cu niste pahare de cafea in mana. Din sens opus, doi baieti, putin mai mari, probabil in jur de 18 ani, veneau catre fete. Unul dintre ei, care avea fes gen Enrique Iglesias pe cap si un ciot de lemn in mana, a strigat catre una din tipe:
- Ai fumat, fa?
Gagica, cu mana libera si-a rasucit coada impletita si i-a raspuns:
- De unde, ba, din p…izda de la mama?
Tipul, ajuns in dreptul gagicii, a ridicat ciotul de lemn desupra capului fetei. Ea a inceput sa urle:
- Sa dea boala peste tine daca dai! Sa moara ma-ta daca am fumat!
ianuarie 19, 2009
In urma cu o saptamana, in timp ce ma indreptam spre statia de autobuz, am trecut pe lang doi baieti. Unul se afla in poarta curtii lui. Era imbracat in pantaloni de trening, un tricou cu maneca lunga albastru si cu papuci de casa in picoare. Interlocutorul lui, un baiat cu cioc si haina de piele, ii spune:
-Fratie, ce ger al dracului e. A-nghetat pisatu’-n mine.
-Du-te ba dracu!
La coltul strazii am inteles de ce omul cu papuci de casa l-a trimis la dracu’ pe celalalt.
Indiciu: priviti asfaltul cu atentie.
Nu e asa ca e la fel ca-n centrul vechi al capitalei?
ianuarie 13, 2009
Asadar, va amintesc ca am o oferta de excursie, daca totusi vreti sa stiti care e pretu’
de la fata locului.
ianuarie 8, 2009
Am ajuns si pe www.stiletto.ro.
P.S. La acest articol nu am sa aprob injuraturile, deci nu va obositi degetelele degeaba.
ianuarie 5, 2009
Lorena m-a pedepsit. La inceput de an m-a pricopsit cu o leapsa din aia de mor eu de placerea ei. Asadar, primele chestii facute/vazute la inceputul lui 2009 sunt:
Carte- Charles Dickens, “Povestiri”;
Film- “Carlito’s Way”
Muzica (ciordita de mine de pe net)- Salvatore Adamo
Curiozitate a naturii- Inainte de Craciun, un vecin a impodobit un bradut in gradina din fata blocului. Spre marea mea mirare, azi inca mai era bradul acolo, cu tot cu globulete si beteala. Concluzie: in Ferentari nimeni nu fura. Beteala si globulete, evident.
Banc primit pe mail- La tribunal, un homosexual este intrebat de judecator: – Inculpat, de ce ai violat-o pe biata calugarita? Doar tie nu-ti plac femeile! – Pai, domnule judecator, de la spate semana cu Zorro.
Stire la tv- Un personaj care se crede popa sfinteste o masina a Realitatii TV. Personajul in cauza este o cunostinta mai veche. In februarie, 2008, l-am intalnit pe parintele Ambrozie la Spitalul Al. Obregia (NR.9). Eram sigura inca de atunci ca are potential omu’.
Serial tv- Cateva secvente dintr-o telenovea de ras, ceva co-productie Grecia-Turcia, intitulata sugestiv “Ginere de import”. Toata actiunea se desfasoara in casa unei familii de turci, numita Baclavacioglu, ceea ce mi s-a parut un motiv suficient de bun ca sa pierd cinci minute din viata mea, holbandu-ma la porcaria asta sinistra.
Gratar ad-hoc- Vecinul meu de la parter, de la Giurgiu, in acest moment sparge in fata blocului o canapea. Din care are sa faca gratar putin mai incolo.
Ora de condus- Prima din acest an, si antepenultima in acelasi timp, s-a desfasurat fara victime si pagube, spre deosebire de ultima din 2008, cand am agatat o oglinda a unei masini de politie. C-asa e in viata!
Scandal si razbunare- In ajunul Craciunului ma aflam la Giurgiu. Undeva, aproape de casa mea, am intrat intr-un magazin cu intentia de a schimba o hartie de un milion. Dupa ce am intrebat cat se poate de politicos daca mi se poate schimba hartia de meleon, patroana mi-a adresat urmatoarele cuvinte: Domnisoara, nu va e rusine? Pai noi avem treaba si ne deranjezi cu prostii din astea?
Plina de draci si cu tot sangele in cap, i-am spus si eu: Doamna, nu va suparati, dar nu vi se pare ca sunteti cam nesimtita?
Azi, am trecut prin fata magazinului. Patroana, cu aceeasi fata plictisita, freca menta in magazin. Am intrat si i-am spus “Tot nesimtita ati ramas”.
Acum viata mea e mult mai buna.
Ceea ce va doresc si voua, de altfel.
