Leapsa primita de la Lamaie.
Spre finalul anilor ‘90 eram in liceu, iar in Giurgiu mai ramasese o singura discoteca numita, ciudat pentru un oras infratit cu Russe, Fiesta.
Liga si rockoteca de la Valah murisera, iar in Fiesta veneau tot fel de bambuisti ai Giurgiului. In vacanta de vara, plictisiti de terasele de cartier, o taiam in Bucuresti, caci orasele apropiate, Zimnicea si Alexandria, nu o duceau nici ele prea bine la capitolul discoteci si camine culturale. Astfel, am ajuns sa frecventam saptamanal Regia.
Atasata intamplator la gasca cu care veneam in Regie era Pamela. O stiam de cand eram mai mica, pentru ca ea e sora lui Michael, un fost vecin de-al meu, de pe strada Vaporului.
Intr-o seara am mers sa o luam pe Pamela de acasa. Mama ei, o doamna de treaba, care parea mai degraba fan C.C. Catch decat Michael Jackson, a intrebat unde mergem. Pamela, infipta, i-a spus:
- Eh, unde sa mergem?! La Bucuresti, in Religie.
Dupa aceea si-a dat un zuluf la o parte si a continuat nepasatoare sa se machieze. Mama ei a pus capul jos si a adaugat:
- Bine, sa fiti cuminiti!
Astfel, la vremea aceea, am concluzionat ca Religia e cea mai cool destinatie turistica de vacanta nocturna pentru party-people din provincie, care nu au si ei un Dumars al lor.
iulie 10, 2009 at 9:25 pm
Măi da’ heruvimii ăia din Pilonia vin târziu cu ambrozia la masă. Iar Sfântul Petru mi-a cerut șpagă data trecută când am vrut să parchez în Ponitehnică
.
iulie 11, 2009 at 7:45 am
Mda … si voi ati fost binenteles cuminti … la religie:)
iulie 11, 2009 at 10:16 am
George, incep sa cred ca toata viata am fost cuminte
Dar, mai ales atunci
iulie 11, 2009 at 12:59 pm
Mi-aduc aminte ca prin 99 erau smecheri astia cu La Familia si mai toate noptierele(adica astia care umblam noaptea ca bampirii) simteau ca acolo este epicentrul baietzasilor de carter. Nea Gicutza avea 8 standuri in oras si vo 5 discoteco-crasmo-alimentari la tara si cam misuna prin Bucale sa aduca marfa. Noi mai mergeam sa-l ajutam vara ca manipulanti si cunosteam cat de cat Bucurestiul.
.
La un moment dat pe la vo 12 noaptea ii caca la unu o idee: bai hai sa vedem si noi ce dracu e in Colentina de-s asa de smecheri (adica intr-un fel sa mergem noi in pelerinaj sa vedem care-i treaba). Am facut o cheta si cu unu care mai fusese prin zona am incarcat 4 dube si 5 masini mici cu flacai si am plecat vineri spre Colentina. Am plimbat putin o zona vis a vis parcul Plumbuita. Acolo ne-a oprit politia si a inceput scandalul- ce cautam, unde mergem, morti, raniti, dumnezei, si biserici. Dupa ce s-a trezit tot cartierul si se holbau la noi ca la urs ne-am dus sa mancam si sa bem la un fel de restaurant pe care l-am gasit in zona, unde in 10 minute am ramas numai noi, restul disparand usor usor (noi eram 53 de baieti cu varsta intre 17 si 28). La final aparusera niste colorati sa ne propuna sa eliberam niste bani blocati la un grup de datornici din cartierul floreasca sau ceva de genu. S-a gasit unu mai glumet si i-a zis ca nou peste Floreasca nu ne bagam ca acolo lucreaza altii da i-a luat nr te tel ca sa-l sune dupaia
Na asta a fost cea mai tare experienta in Bucuresti si pelerinajul Hip-Hoparesc dezamagitor.
Next week: cand am fost la Pascani sa-l cautam pe ala care l-a batut pe Pahleopka.
iulie 11, 2009 at 9:44 pm
Acum îţi înţeleg pasiunea pentru Ferentari.
iulie 13, 2009 at 8:58 pm
sunt convins că încă îţi spui rugăciunile, sâmbătă seara, înainte de culcare
iulie 14, 2009 at 9:32 am
Interesant
iulie 14, 2009 at 12:39 pm
Ciprian, daca ai multe povesti din astea de ce nu iti faci un blog? sau daca nu sunt chiar asa de multye sa stii ca te pot “caza” cu cateva din ele la mine pe blog ca tare mult imi place cum scrii!
iulie 14, 2009 at 9:01 pm
Bai, pai ce facem aici? Beau si eu doua seri la rand, nu intru pe blog si, cand colo, ce sa vezi?, distractie pe blogul meu. Nici o injuratura, nimic… Aproape ca ma simt prost. Fetele din Bamboo unde sunt?
iulie 15, 2009 at 7:54 am
E vara mai gagico. n-are lumea chef de cearta! Suntem cu totii lenesi!
iulie 15, 2009 at 8:45 am
[...] ei. Ei bine astzi am prins-o la coltul strazii spargand la seminte si mi-a povestit cate ceva din “aventurile ei din Regia anilor ‘90″. Ce vremuri, dom’le, ce [...]
iulie 17, 2009 at 11:25 pm
so be it
:)
iulie 18, 2009 at 7:13 pm
Povestea cu aia de-l batusera pe Pahleopka este una de fratie, loialitate si violenta stradala pitoreasca.
Pahleopka era un personaj foarte indragit de noi deoarece copilarise impreuna cu toti de can erau mici si el si frate-su. Ei fiind din tulcea ii trimitea maicasa la noi in oras sa-si faca vacantele la bunici. In fiecare vara apareau cate 9-10 tovarasi de prin tara si copilareau la noi in oras, intre noi leganduse o prietenie pur si simplu pe viata. Pahleopka avusese probleme ca umbla cu golanii prin carter la el si ramasese repetent, mamasa il trimisese la noi sa faca scoala(tacsu murise recent). La noi e o scoala de soferi profesionisti, de fapt singura din 3 judete. Un fel de facultate de giolbani daca vreti.
Ei si acolo s-a inscris Pahleopka. Prin firea lui si felul cum ne facea sa ne simtim era simpatizat de majoritatea-chiar ii faceam lipeala cu fete si bagaboante din anturajul nostru. De exemplu ne-a marturisit ca el nu a vazut atata bataie intr-o viata cat a vazut in 2 luni de vara cat a umblat cu noi pe la discoteci incropite in fostele CAP de la tara – cum sa nu-l iubesti pe omul asta!?
La scoala de soferi isi facuse niste prieteni din Pascani care ii erau colegi si incepuse sa mai umble pe la ei in oras toamna cand la noi era plictiseala si mai toti erau la adunat de pe camp sau la strans via sau furat lemne.
Pascalenii astia-logic nu?-erau considerati ca outsideri, neavand privilegiul de a face scandal la noi in oras din lipsa de backing si fundament moral. Totusi in oras la ei cativa erau niste pui de smecheri si asta se va vedea mai jos.
Intr-o buna Sambata cand ne trezisem la prima ora sa discutam si sa planuim la ce rapan de discoteca mai mergem (normal ca o fi fost vo 10:30) apare Pahleopka cu un ochi vanat si schiopatand.
Nu cred ca-i nevoie sa va explic sentimentele de furie si oroare pe care le-am impartasit cu totii can am auzit ca intocmai de la pascaleni si-a luat-o si asta din cauza ca nu avea (celebrul nu-i asa)buletin de Pascani.
Urmarile au fost logice, am trimis fugarii (aia de 12 ani care ne luau noua tigari) sa adune gloata sa vedem cum reactionam. Pe la vo 12 se adunasera in fata barului (care era asembly pointul strazilor de pe vremea bunicilor nostrii) la vre-o 40 de insi treziti din somn, catva care venisera cu obiecte contondente: “ca mie mi-a zis copchilu ca-i scandal”.
Momente de panica si revolta, sfaturi batranesti pentru ocheanul lui Pahleopka, batai pe spate si maini dupa gat, incurajari si planuri de retaliere.
La 12 ,dupa ce nea Anton de la bar schimbase iar butoiul de bere de la dozator, apare Grasul unul din cei 3 batrani ai strazilor care arata ca un sumo fara burtoi si imbracat decent. Asculta povestea, zice ceva de biserica si decide: “Mergem peste ei, chizda D-zeilor mamii lor”.
Urale, chiuituri toata lumea imprastierea dupa unelte. La gara ne-am intalnit si cu laiesii care “faceau gara” si cu o trupa de vo 25 din alte cartiere adiacente care venisera ca sa-si dea concursul.
Nu am sa dezbat cele ce s-au intamplat in Pascani, practic a fost o reuniune cu unii colegi de scoala al lui Grasu care fusesera informati prin Motorola Startac de intentiile noastre si nevoia de ghizi turistici. Deci nu am prins pe nimeni, indivizii nefiind acasa si nici in zona, aia de la crasma au zis ca ei nu cunosc situatia. Am revenit in orasul natal la 9 seara, imbacsiti de pe drum, ametiti de bautura si de atatea tigari, ragusiti de atata urlat.
Deoarece eram cu gloata am decis sa mergem la o discoteca din oras direct de la gara.
Am avut ceva probleme la intrare datorita starii avansate de ebrietate si numarului mare de persoane care aruncau rangi si alte obiecte in tufisurile adiacente discotecii “de fite” de pe centru. Nu ne-au lasat sa intram, a venit politia, ne-au rugat, au insistat, au vorbit frumos si ne-am decis ca nu-i rost sa facem scandal inutil. Ne-am dus vis-a vis unde era un parculet si ne-am pus pe baut iar si de injurat la stele spre oroarea grupurilor de indragostiti care dispareau usurel in toate directiile(aici si o faza interesanta ca erau 2 care se bulaneau intr-un tufis de unde i-am scos, pe el l-am batatorit si pe ea am trimis-o cu politia acasa sa vada si masa ce poama tine la casa)
Politaii ramasesera cu noi mai mult din curiozitate decat din simt civic. Desi nu era voie sa bei in parc si chiar ne amendasera inainte nu ne-au suparat din motive de inferioritate fizica si probabil si din solidaritate. Ne mai dadeau dreptate si unii chiar au baut din sticlele care umblau din mana in mana ca si curvele din bar in bar. S-a inteles atunci ca treaba-i groasa si am inteles si noi de la ei ca vestea se auzise in tot orasul. Nu mai tin minte cum am ajuns acasa in noaptea aia de pomina.
A doua zi insa: surpriza. In ziarul local scria ca 3 elevi ai scolii de soferi au fost exmatriculati pe motiva ca au agresat un coleg de-al lor. Nu s-au dat nume dar s-a precizat ca cei 3 sunt din alta localitate. Pichetarile si bataile anuntate, prigoana pascalenilor care se planifica, dusmania evidenta care ar fi urmat intre cele 2 orase s-a risipit in aceste 5 randuri de ziar. Cineva auzise de intamplare si luase masuri de precautie.
Nu stiu cine a fost dar daca ar mai fi persoane ca astea care sa plece urechea la nemultumirile poporului multe probleme s-ar evita in tara asta…
Ramane memorabila replica unui politai intrebat despre subiect: “da ce credeati ca pe noi ne-au fatat curcile?”
Pam pam!
Daca mai am chef va mai zic si cum am luat-o eu de la 4 tarani cu niste pari rupti din gard pe motive de breakdance.
iulie 19, 2009 at 11:20 am
=))) Mama, dar cata desfasurare de forte. Bag-o si pe aia cu break dance-ul acum, ca mor de curiozitate
iulie 18, 2009 at 7:15 pm
@artistu Cererea dvs a fost inregistrata si va fi timisa spre aprobare conducerii.
iulie 24, 2009 at 7:00 am
Am si eu o leapsa pentru tine: Ce te face sa te simti fabuloasa in fiecare zi?
Pun pariu ca nu imi poti da decat un raspuns original!
iulie 24, 2009 at 2:07 pm
Fab, nu ma simt
Nici cateodata macar.