Reciclata de pe 360. Actiunea se petrecea pe 8 august 2007.

Intru pe strada. La scara unui bloc din preajma e parcata o duba ale carei usi sunt deschise, iar dinauntru razbate o manea din aia de jale de-mi vine sa-mi rup strampii. Trei metri mai incolo, asezat pe un scaun, un tigan batran, uracios, parleste un porc. La coltul strazii, rezemati de o masina, trei pustani, probabil veniti dupa droguri, dau telefoane si injura. Ma opresc la tanti Nela, la magazin, sa imi cumpar ceva. In timp ce stau la coada, asteptand ca tiganul din fata mea sa-si numere tigarile cumparate la bucata, vine o pustoiaca la vreo 8 ani si se aseaza intre mine si tejghea. Are parul slinos, prins in coada cu pampon. Un tricou care a fost candva galben se ridica pe burta pustoiacei si ii lasa buricul mare la vedere. Gagica n-are nici o treaba. Morfoleste o para. Ajunge la cotor si probabil ca musca din el, din moment ce in secunda doi scuipa ceea ce are in gura pe incaltarile mele. Ma uit urat de tot la ea, cu fata aia a mea de viespe furioasa. Pustoiaca se simte si spune fals, cu dispretul aferent: „imi cer scuze!”.

Ma trezesc umflata la fata, cu herpes la gura. Intru in baie si pun mana pe robinet. Nu apuc sa il deschid pentru ca ma sperie un zgomot de tingire cazuta pe asfalt. Urmeaza:

– Futu-ti gatu’ tau de cioara borata!

– Gasi-te-ar canceru’ de imputit ce esti! Du-te dracu’ de drogat ce esti! Numa’ la droguri te gandesti, futu-ti muma in cur! Un ban nu mai aduci in casa.

– Fa, tu vrei sa te arunc de la balcon? Mai taci in mortii ma-tii din gura aia spurcata.

Zdranggg! Se sparge si un geam. Apoi vocile se aud mai incet. Probabil ca se cearta in casa, cu geamul spart inchis. In timpul asta, vecinele scandalagiilor ies pe geam:

– Marianoooooooo!

– Da.

– Hai fa, vin la mine, la o cafea!

– Stai fa, sa-i dau lu’ asta mic de mancare si vin imediat.

Acum le canta muzica: „Tu daca pleci, eu cui raman? Cuuuuuui am sa raaaaaman?”