Sambata dimineata.

Stau in statia de autobuz de la Tineretului. Astept 323, sa vin in Ferentari. De plictiseala scot telefonul si intru pe net, sa vad daca s-a inchis Facebook pentru ca nu joc eu Farmville. O doamna cu parul saten, cam de-o varsta cu mama mea, imi spune aratand plina de dispret pe partea cealalta a strazii:

– Asta e autobuzul care o sa vina.

Ma uit ciudat la ea, ma uit in jurul meu si imi dau seama ca vorbeste cu mine.

– Nu cred ca e asta. Trebuie sa vina altul, care e la capat, probabil.

– Eh, pe naiba, asta vine. Ii stiu eu!

– Da, cine stie…

Deschid pagina de facebook. Constat ca nu s-a inchis. Ma plictisesc si inchid Opera Mini. Scriu un sms: „O doamna cam ciudata converseaza cu mine in statie. Nu ne cunoastem, fireste”.

– Haide, lasa telefonul, ca vine autobuzul, imi spune doamna, indicandu-mi 323-ul, care tocmai intra in statie.

Ii zambesc.

– Cu ochii in telefonul ala era sa il pierzi.

Ma gandesc in sinea mea ca era imposibil sa se intample asta, dar ca e fain sa iti poarte o necunoscuta de grija. Ii zambesc incurcata  si adaug:

– Dragostea asta, bat-o vina!

Doamna are breton si poarta un palton din piele. In mana, in loc de poseta, are un necessaire barbatesc. Ne urcam in autobuz pe usa din spate si ne asezam pe scaune paralele.

– Domnisoara, s-a maritat nevasta lu’ Horia Moculescu.

– Ei na? Cum asa?

– Aaa, cu unu’ cu sapca. A fost aseara la OTV. Sa vezi circ. Dar ala, un neghiob. Poarta sapca. Au fost amandoi la Diaconescu in emisiune, da’ el nu si-a dat sapca jos nici un pic.

Ma buseste rasul.

– Poate era chel?

– Eh, chiar si asa, nu se face. Am avut si eu tata, frati, dar nu am pomenit asa ceva. Nu e politicos.

– E smecher omu’ ?
– Nu stiu. E prost. Da’ e mai tanar decat ea. Are vreo 30 de ani si un pic. Ea patruzeci si ceva…

– Pai si nu e bine? Are si ea nevoie de putina tandrete.

– Da, las-o incolo ca e nebuna. A sunat-o Moculescu la emisiune. A felicitat-o. Cica se bucura pentru ea. Sanchi, se bucura ca a scapat de nebuna. Dupa aia a sunat si prietenul cel mai bun al lui Moculescu. Stii, a trait si cu ala. Si ala a felicitat-o si i-a urat una, alta. Si asta la fel, bucuros ca a scapat de dementa.

– Da’ asta nu e aia buna, blonda?
– Eh, e poveste lunga cu ea. A fost si la OTV. Oricum, acum cred ca se muta la asta nou si il lasa si pe asta fara casa.

– Pai si nu merita asta? Ca si asa poarta sapca…

Doamna rade vizibil amuzata. Intrerupem discutia. Mai dau un sms: „Doamna imi povesteste ce s-a mai intamplat la OTV. E fun.”.

– Auzi? Tu sa faci ochii uite atata!, imi spune doamna aratandu-mi cu pumnul strans bine cam cat sa fac ochii.

– Ah, la ciorditorii din autobuz? Azi nu sunt, ca ii cunosc deja.

– Nu, la maritis. Sa nu te grabesti, ca vad ca ii tot dai cu telefonul ala. Da-i incolo de puslamale!

La statia de la Piata Progresul s-a dat jos doamna cu geaca din piele si patul saten. Ma intreb daca are copil? Probabil ca daca are, copilul e cam de-o varsta cu mine. Sper ca el nu se uita la OTV.